Învățarea limbilor străine e privită ca un must pentru copiii secolului XXI și nimeni nu îi mai pune la îndoială utilitatea. Însă te-ai gândit vreodată că, pe lângă atingerea unui grad de fluență în comunicare, procesul de învățare a limbilor străine mai aduce și alte (nenumărate) beneficii? Să vedem care ar fi ele.
Și nu e vorba doar de notele obținute la acea limbă străină, la școală. E vorba de capacitatea de a învăța în general. Studiul unei limbi străine exersează atât memoria (deoarece copilul trebuie să rețină lexic nou), cât și capacitatea de concentrare (pentru a înțelege ce se spune / ce scrie, în condițiile în care nu cunosc absolut toți termenii), atenția și… logica.
Asemenea muzicii, și învățarea unei limbi străine are oarecum legătură cu matematica. Pentru a înțelege gramatica, sintaxa – adică sistemele sale de funcționare mai presus de cuvinte – e necesar să observi și să respecți niște pattern-uri. Ca să dau un exemplu simplu, pentru a forma comparativul (mai mare, mai frumos), e necesar ca cel mic să observe și să pună în practică regula: dacă un cuvânt are 1 silabă, se adaugă -er (smaller than – mai mic decât), dacă are două sau mai multe silabe trebuie să adauge more înainte (more interesting).
Mai mult, învățând o limbă străină, copilul ia contact cu diverse metode de învățare și organizare a informației, pe care le va utiliza și la alte materii.
Dacă ești părinte, ți-ai dat seama până acum care e realitatea. Creierul copilului oricum e hrănit permanent. Copiii sunt curioși, plini de energie, au nevoie de stimulare și o caută singuri, cam tot timpul.
Dar nu toate tipurile de hrană sunt folositoare. Să luăm de pildă statul pe telefon. Jocurile video. Frichineala prin casă. Privitul la desene. Dacă nu au suficiente ocazii să își antreneze mintea și corpul, copiii vor căuta stimulare acolo unde o obțin cu cea mai mare ușurință. Cu un gadget în mână. Asta nu face decât să îi obosească, să îi transforme în copii mai leneși, mai mârâiți, mai plictisiți, fără a îi dezvolta prea mult.
Curiozitatea lor naturală poate fi satisfăcută prin participarea la activități care le aduc și nenumărate avantaje, cum ar fi învățarea unei limbi străine. În cadrul acesteia, pe lângă beneficiul adus de abilitatea copiilor, în câțiva ani, de a comunica în acea limbă, mai e un mare plus. Și anume interacțiunea live cu alți copii, socializarea, învățarea regulilor de comunicare în grup. Și asta hrănește creierul – și sufletul!
Învățarea unei limbi străine crește nivelul de empatie mai ales dacă e făcută cum trebuie. În primul rând, materialele de bună calitate destinate predării limbilor abundă în texte și activități focusate pe valori comunitare, pe incluziune, pe persoane aflate în diverse situații dificile și ajutorul dat lor. Dar și pe personaje cu un comportament neadecvat, tratatate nu cu ură, ci cu înțelegere, iertare, până ce acestea se reformează 🙂
Tot în primul rând, la cursurile de limbi străine profesioniste se încurajează mult lucrul în perechi și în echipe și colaborarea dintre copii. Elevii au parte de foarte multă interacțiune și este exclusă aproape total (cel puțin de către profesori, nu garantăm, din păcate, pentru părinți) ideea de competiție între participanți. Încercăm, cel puțin la FollowMe, să implementăm ca valoare doar progresul personal: copilul (și părintele) ar trebui să se bucure dacă știe mai multe lucruri decât a știut în urmă cu o lună.
În acest fel îi privim cu înțelegere sau admirație (sau măcar indiferență) și nu cu invidie pe cei cu un nivel mai bun, iar despre cei cu un ritm mai lent din grupă nu considerăm că trag grupa în jos (păguboasă expresie!), ci îi sprijinim să progreseze.
Și sperăm să facă la fel, când vor fi mari, și cu vecinii, cu colegii de muncă și cu cei întâlniți în trafic!
Învățarea unei limbi străine nu mai e de mult timp bazată pe memorarea de liste de cuvinte sau pe rezolvarea de exerciții din culegere. E mai mult o fereastră deschisă asupra vieții și asupra altor comunități.
Învățarea și consolidarea se fac acum utilizând texte și video despre oameni, fenomene și locuri spectaculoase de pe planetă. Și apoi prin discuții lungi, pe orice temă. Discuții ne-moralizatoare, dar în care vedem cum gândesc cei din jurul nostru, poate aflăm soluții la care nu ne-am fi gândit, informații pe care nu le știam sau puncte de vedere noi.
Dacă le creăm un mediu în care dreptul la exprimare să fie garantat și unde să se simtă în siguranță să vorbească, copiii devin foarte deschiși și curioși și să asculte. Curioși să afle. Iar asta ar trebui să fie prioritatea în orice clasă de la orice nivel. Însă este, cu precădere, rolul claselor de limbi străine.
Gândirea abstractă reprezintă un tip de funcție cognitivă în care ești capabil să îți muți atenția de pe detalii, pentru a putea vedea imaginea de ansamblu și a privi o situație sau fenomen în context și din mai multe perspective. Mai obiectiv, de fapt. 🙂
Mare nevoie e de gândirea aceasta abstractă: de la situațiile din viața de zi cu zi (planificarea bugetului personal, a proiectelor de familie), până la, evident, carieră, fie că ești antreprenor, profesor, medic sau altceva.
Cum ajută învățarea limbilor străine să dezvoltăm o gândire abstractă? Prin antrenarea creierului să comute între diverși centri nervoși. Mai exact, între centrul ce folosește limba maternă și cel responsabil de limba 2 (asta la început, până când învață să gândească direct în limba 2). Mai mult, se pare că persoanele ce cunosc limbi străine au o mai bună și mai rapidă reprezentare simbolică a informației, lucru care se află la baza gândirii abstracte. Filozoful Lee Vygotsky a studiat flexibilitatea pe care o aduce cunoașterea mai multor limbi străine în gândire și a concluzionat că odată ce ai capacitatea de a exprima aceeași idee în mai multe dialecte, capeți o mai bună înțelegere asupra funcției simbolice a cuvintelor.
Nu doar gândirea abstractă, ci se pare că și funcțiile cognitive în general sunt antrenate, deci îmbunătățite, atunci când un copil învață o limbă străină. Studiile vorbesc preponderent despre flexibilitatea cognitivă și memoria activă, ambele utilizate pe scară largă pentru a învăța, prin orice metodă ar fi făcută învățarea.
Dar – din nou odă adusă metodelor și materialelor de studiu moderne! – atunci când se folosesc fișe de lucru sau manuale, la engleză, de exemplu, copilul e expus unei mari varietăți de tipuri de exerciții. De la itemii tip grilă până la exerciții de identificare, de potrivire (poze și cuvinte, întrebări și răspunsuri, situații și reacții, fraza potrivită care a fost scoasă dintr-un text complex), completarea spațiilor albe, mind maps, reordonare (de litere sau cuvinte, fraze) pentru a reconstitui întregul, toate ajută la formarea competențelor de predicție, reorganizare a informației, urmărirea unui fir logic.
Hai să luăm un exemplu din limba română: te-ai întrebat vreodată cât de mare e diferența dintre rață și rațe, pentru cineva care nu cunoaște limba română? Enunță-le cu voce tare și gândește-te la un chinez pentru care e crucial să înțeleagă repede ce vrea clientul grăbit: o rață sau rațe?
E o realitate că, cel puțin până la nivelul B1-B2, cel ce învață o limbă străină stă cu urechile ciulite în orice moment. E toată diferența din lume între I’ll send her an email și I sent her an email, deși în limba vorbită repede, poate la telefon, abia se sesizează diferența. Doar că poți rata o afacere dacă o înțelegi pe a doua și de fapt a fost rostită prima propoziție!
Copiii care învață o limbă străină trebuie să fie atenți dacă se vorbește la prezent, trecut sau viitor. Dacă e vorba de unul sau mai mulți itemi. Dacă în exprimarea celuilalt e o negație sau o afirmație – fățișă sau voalată. Și dacă aleg să se pregătească pentru un examen de limbă, cum ar fi Cambridge, își formează abilități și mai fine de a studia cu mare atenție cerințele, dar și fiecare cuvânt în parte.
În concluzie, te vei bucura de multe beneficii dacă îi oferi copilului tău ca hrană utilă pentru creier ocazia de a învăța una sau două limbi străine. Nivelul lui lingvistic, dar și intelectual va primi un boost prin toate trucurile pe care, odată folosite la orele de limbă străină, le va transfera și la alte materii.