Metode de învățare și tehnici de memorare eficiente și rapide pentru copii și adulți

laptop deschis in poala unei fete pe al carui ecran scrie Learning — Metodele de învățare pot face diferența între a ști așa-și-așa materia și a o uita repede sau a înțelege și reține informațiile pe termen lung.

Atunci când alegi, ca adolescent/adult, sau încerci pentru copilul tău, ca și părinte, diferite metode de învățare ar trebui să ții cont de stilurile de învățare predominante. Să te cunoști (sau să înveți să îți cunoști copilul) și să îți dai seama dacă învățarea se produce mai ușor prin verbalizare, prin schematizarea vizuală a informației (codarea cu culori, grafice, tabele), prin legături logice, tip cauză-efect sau mai degrabă senzorial și prin mișcare. Și mai ales, să cunoști în linii mari modalitatea de funcționare a creierului uman pentru a alege acele metode de învățare care respectă timpul necesar pentru ca informația să ajungă în memoria de lungă durată și să fie stocată bine și ușor de accesat atunci când ai nevoie de ea.

Alegerea metodelor de învățare este valabilă pentru lucrul suplimentar acasă (sau pentru home-schooling): la școală și mai ales la cursurile extrașcolare sunt îmbinate, de obicei, mai multe metode de învățare pentru ca un număr cât mai mare de copii să beneficieze de pe urma orelor.

Curs engleză seniori (V-XI)

Cursuri engleză adulți

Cursuri pregatire examen Cambridge

Cum funcționează creierul atunci când vine vorba de învățare?

Mai știi expresia “a îngrășa porcul în Ajun?”, folosită pentru a descrie încercarea de a reține o mare parte din materie cu 1-2 zile înainte de examen? Ei bine, înțelepciunea populară nu se dezminte. Așa cum un purcel, oricât și cu orice l-ai hrăni, nu poate asimila mâncarea și câștiga câteva kilograme de mușchi și grăsime într-o zi, nici creierul uman nu poate reține într-o noapte informații care să îi rămână în creier mai mult de câteva ore sau câteva zile, dacă nu le repetă ulterior. Iată circuitul informației:

1. Primirea informațiilor noi (input senzorial)

Atunci când înveți ceva nou, procesul începe de la stimulii senzoriali (auz, văz, pipăit, gust, miros). Informația ajunge în memoria senzorială, unde rămâne maximum câteva secunde. Doar dacă va fi considerată relevantă de către creierul tău, va intra în Memoria de scurtă durată.

2. Memoria de scurtă durată

Primul sertar al învățării, localizată în cortexul prefrontal, acest tip de memorie reține informația temporar, de la câteva secunde la un număr de minute. Memoria de scurtă durată are capacitate limitată (2-7 itemi), care se pierd rapid dacă nu sunt repetați (uiți). Creierul folosește memoria de lucru pentru a procesa și manipula (adică trimite în alte zone ale sale) acești itemi.

3. Codarea în memoria pe termen lung

Dacă informația este repetată sau are o semnificație emoțională, este trimisă în memoria de lungă durată (al doilea sertar). Acest proces se numește codare și depinde de hipocampus. Hipocampusul funționează ca un agent de sortare, luând decizia ce se păstrează și ce se aruncă din informațiile ajunse până la el și mai ales unde sunt trimiși itemii pe care decide să îi păstreze.

4. Stocarea în memoria pe termen lung

Odată ce au fost codate, informațiile merg în cortexul cerebral, în special în lobii temporal, parietal și occipital. Diferitele tipuri de informații sunt stocate în zone diferite ale creierului. Există zone (sertărașe) pentru memoria explicită, declarativă (informații despre fapte, evenimente, informații academice de memorat de exemplu) și zone diferite pentru amintiri procedurale (obiceiuri, aptitudini, cum ar fi scrisul de mână, condusul unei mașini).

5. Amintirea – recuperarea și redarea informațiilor

Credeai că s-a terminat? Dacă informația e stocată, trebuie să o mai și scoatem din sertăraș când avem nevoie de ea. Atunci când îți amintești informațiile, semnale din creier călătoresc din cortex înapoi în hipocampus. Accesarea frecventă a informației (repetarea conștientă) întărește canalele memoriei, sinapsele (care devin ca niște poteci mai des umblate, deci mai ușor de străbătut).

6. Uitarea sau consolidarea

În cazul în care nu sunt folosite, amintirile se estompează în timp, din cauza slăbirii sinapselor. De aceea e bine să ne amintim / să repetăm / să facem teste cât mai des, ideal în zile / perioade diferite.

Amintirile (informațiile) mai puternice, mai bine învățate se consolidează însă prin somn, mai ales în stadiile de somn profund, care susțin învățarea. Somnul e deci esențial, iar învățarea pe ultima sută de metri este nefolositoare, informațiile având șanse mari să iasă din sistem în foarte scurt timp. Dar posibil să o facă după examen, deci metoda îngrășării porcului în Ajun să te ajute pe moment – tot ar trebui să repeți ulterior materia!

3 metode de învățare eficiente

La vârste mici, metodele de învățare pot fi mascate prin jocuri, astfel încât să încorporeze activitățile preferate ale copiilor. Am auzit de copii care au învățat bine tabla înmulțirii sărind coarda (la fiecare săritură spuneau o înmulțire, ca să fie stimulați să o rostească rapid), care au învățat poezii desenându-le, ca să nu mai vorbim de copii care au învățat limbi străine… ascultându-le la desene. Odată cu vârsta școlară, informațiile ce trebuie memorate trebuie și înțelese pentru a merge în direcția corectă a evoluției academice.

6 tineri stau in cerc pe scaune cu caiete in mana si discuta pentru a invata ceva pentru facultate

Dezbaterile și discuțiile reprezintă o bună modalitate de învățare.

1. Învățarea prin discuții și jocuri de rol

Noi folosim această metodă intens la cursurile de engleză, dar poate fi aplicată oricărei materii. Pur și simplu unele persoane au un stil de învățare social-lingvistic, interactiv și îi ajută mult să se concentreze acest tip de lucru și mai mult decât atât, reușesc astfel să facă mai ușor conexiuni, să ajungă la concluzii, să proceseze bine toată informația, lucru pe care nu l-ar face aproape niciodată singuri. Probabil e cea mai veche formă de învățare, precede scrisul și cititul și era folosită cu succes de savanții antici cu învățăceii lor (vezi Maieutica lui Socrate). Discuțiile și jocurile de rol stimulează gândirea, nu doar memorarea, dezvăluie logica lucrurilor și lasă loc părerilor și concluziilor personale.

2. Învățarea prin citire și redarea orală a informației

Popular numită și “tocit” (cuvânt cu o conotație ușor ironică), acest stil de a învăța se bazează în mare parte pe procesul cognitiv de memorare, dar îi ajută și pe cei cu stil de învățare predominant auditiv, care au nevoie să redea/ să audă informația cu voce tare. Citești, închizi cartea și repeți informația. Apoi redeschizi cartea, te verifici și o iei de la capât până când o redai la un ritm și cu o acuratețe rezonabile

Este mai ușor de pus în practică, dar e drept că nu asigură neapărat înțelegerea materiei – pentru asta, ar fi util ca ulterior (în zile / săptămâni diferite) să rezolvi exerciții sau teste din materia respectivă.

3. Învățarea prin conspectare (tehnica Feynman)

Persoanele care au un stil de învățare solitar, adică au nevoie de timp singuri să analizeze și să proceseze informația, învață foarte repede dacă fac conspecte ale materiei care se cere învățată. Pe alte foi sau alt caiet decât cel folosit la clasă rescriu informația importantă pe scurt, reformulată cu propriile cuvinte, ordonată și așezată în pagină după cum le convine lor. Ideea principală este: Dacă vrei să fii sigur că ai înțeles ceva foarte bine, trebuie să fii capabil să îl explici tu însuți în termeni foarte simpli.

Cei cu stil de învățare predominant vizual se pot folosi de simboluri care să marcheze o idee nouă sau un element dintr-o clasificare, pot folosi un cod al culorilor, pot organiza ideile cu alineate sau spații mai mari sau mai mici. Atenție, conspectarea NU înseamnă copierea / rescrierea lecției, ci extragerea și ordonarea ideilor principale, care presupune trecerea lor prin propriul filtru al minții!

mainile a doi elevi ca stau la un birou alb cu caietele in fata si multe creioane colorate si post-it-uri si fac conspecte ale materiei

Atunci când faci conspecte după lecții, markerele, creioanele colorate și bilețelele post-it sunt utile și atractive.

Tehnici de memorare pentru adulți și copii

Mai jos găsești 2 tehnici simple pentru reținerea informațiilor ușoare și scurte (cuvinte, fraze, versuri), apoi 5 metode mai serioase de învățare pentru copiii mai mari, adolescenți și adulți care au de aprofundat lecții, capitole sau materii întregi pentru teste, examene sau pur și simplu pentru dezvoltarea personală.

1. Tehnica vizualizării

E o tehnică de bază atunci când le cerem celor mici, de exemplu, să memoreze o poezie: vor găsi că e mult mai ușor să facă asta dacă vorbele sunt acompaniate de imagini plăsmuite de mintea lor. Astfel, totul capătă logică și cuvintele au o “ancoră” într-o zonă diferită a creierului.

2. Tehnica analogiilor

Dacă ai un domeniu de care ești pasionat și pe care îl cunoști foarte bine (pictura, sportul, muzica, grădinăritul) poți încerca să creezi analogii între acest domeniu și ceea ce vrei să înveți. Până la urmă, totul se leagă și “totul e matematică”, după cum spunea Pitagora. De exemplu, între limbile europene există numeroși termeni de vocabular cu rădăcini comune (lapte, latte, lait, leche) și numeroase asemănări în ceea ce privește morfologia și sintaxa (Eu AM mâncat. I HAVE eaten/ J’AI mange). Dacă îți place literatura, găsești cu siguranță în cărțile lecturate sute de exemple de situații similare cu cele din istorie, dacă preferi gramatica, poți învăța anumite reguli, proceduri sau clasificări aplicabile la alte materii folosindu-te de rime și acronime (cum poți vedea mai jos).

3. Metoda SQ3R (sau SQRRR)

Este una dintre cele mai complete metode de învățare, cu cele mai bune rezultate pe termen lung. Acronimul vine de la:

Survey (sondare) – arunci o privire asupra lecției / capitolului de studiat acordând atenție temei generale, titlurilor și subtitlurilor, ideilor principale
Question (întrebare) – te gândești ce anume legat de conținutul respectiv știi deja, treci în revistă toate informațiile și te gândești ce altceva ai mai dori să știi sau îți este neclar (stabilești practic obiectivele învățării)
Read (citire) – lecturezi conținutul cu atenție
Recite (re-citare, adică reaccesarea conținutului) – redai conținutul, reformulat cu propriile cuvinte, oral sau în scris
Review (revizuire) – mai treci odată prin materie, verificând acuratețea informațiilor selectate și completând acolo unde e necesar

4. Sistemul Leitner

În cadrul acestui sistem, trebuie să faci flashcards cu poze sau informații simple, sau fișe cu conspecte (bucăți de lecții) și să ai la îndemână 3 cutii. Pe fiecare fișă vei scrie pe față informațiile de reținut, iar pe spate titlul lecției sau ideea principală pe care trebuie să o dezvolți (eveniment istoric, proces biologic, reacție chimică, etc).

Toate flashcardurile / fișele vor fi puse în prima cutie din care extragi câte una. Dacă poți reda cu ușurință conținutul ei, pui fișa în a doua cutie, dacă nu, recitești informația și o pui la loc în cutia 1. După ce termini toate fișele din cutia 1, le extragi din nou din cutia 2 și redai informația – pe cele deja cunoscute bine le muți în cutia 3, pe cele la care mai ai încă de aprofundat le lași în cutia 2, după ce citești din nou teoria de pe ele. După ce reușești să finalizezi și să prezinți și toate cartonașele din cutia 2 astfel încât să ajungă în cutia 3, le extragi și de acolo și repeți procesul. Acest proces nu trebuie să aibă loc într-o singură zi: e o metodă bună de a asimila informațiile pentru examene ca Bacalaureatul sau admiterea la Facultate. Așa poți fi sigur că ai înțeles și învățat bine materia dorită.

harta mentale scrisa pe o coala alba cu negru avand in centru cuvantul creative, langa care sunt aliniate cateva pixuri colorate

Hărțile mentale proprii te pot ajuta să organizezi și să memorezi informațiile dorite.

5. Hărțile mentale

Mindmaps sau hărțile mentale îi ajută pe aceia dintre noi care au un stil de învățare predominant vizual. Se alcătuiește pe o planșă o hartă unde în centru avem cuvântul cheie (să luăm, de exemplu, Present Continuous). De la acest concept pornesc mai multe linii care duc la idei legate de acest concept – de exemplu, valorile acestui timp, când se folosește (exprimarea acțiunilor petrecute la momentul vorbirii, sau într-o perioadă de timp limitată din prezent, sau acțiuni deja planificate din viitor, sau acțiuni care se repetă și sunt resimțite ca agasante).

De la fiecare dintre aceste valori, pornesc alte linii care duc la cuvinte cheie (now, at the moment, currently pentru prima valoare, this week / this month pentru a doua, tomorrow, on Sunday, this weekend pentru a treia valoare, always, constantly pentru a patra) și linii cu propoziții care sa exemplifice. Aum, hărțile mentale sunt la modă și vei găsi de cumpărat pentru aproape orice materie. Dar cel mai indicat este să creezi tu însuți propriile hărți, astfel încât, în procesul de scriere (ideal de mână), să procesezi informația.

6. Învățarea spațiată

… Asta înseamnă cu distanțe de câteva zile – o săptămână între diferitele etape.

În ziua 1, înveți la școală (sau acasă) lecția.
După o săptămână, recitești și recapitulezi
După încă o săptămână, recitești și recapitulezi.
O săptămână mai târziu, recitești și recapitulezi.

Care e avantajul? 1. Scapi de presiunea mare și panica produsă de faptul că trebuie să reții tot, acum, pe moment. Al doilea avantaj este că, așa cum arătam mai sus, informațiile au un circuit în mintea noastră și se consolidează după cel puțin un ciclu de somn. Învățarea spațiată e probabil cel mai profund tip de învățare, dar pentru aceasta trebuie să fii autodisciplinat, să gândești pe termen mediu și lung și să fii capabil să planifici foarte bine timpul și parcursul academic.

7. Practica retrieval (recuperării informației)

Aceasta se bazează pe ideea că informația odată citită se fixează prin accesarea sa cât mai frecventă, iar acest lucru poate avea loc prin răspunsul la întrebări din lecții. De aceea, unele cărți și chiar unele cursuri își bazează învățarea pe lucratul constant al testelor (cam ca în timpul pregătirii pentru examenul auto – ulterior cursului teoretic, pregătirea are loc prin rezolvarea multiplelor grile).

Metode și tehnici de învățare a limbii engleze

Toate metodele de învățare prezentate mai sus se aplică și la limba engleză. Mai jos poți vedea un exemplu de joc de rol de la cursurile pentru copii juniori – de școala primară – FollowMe, care îmbină discuțiile și construirea împreună a unui dialog, apoi interpretarea sa în fața clasei. Elementul afectiv este implicat, distracția e garantată!

Pentru memorarea cuvintelor, poți utiliza flashcards cu imagini sau bilețele cu termenii noi scriși. Dacă încerci să repeți la engleză cu copilul tău, prezintă-i-le în zile diferite și joacă-te cu el în mod diferit: fie că i le arăți rapid și el trebuie să ghicească imaginea care îi trece ca un flash prin fața ochilor, fie că îi arăți un set de 5-6 cartonașe apoi, când el are ochii închiși, extragi unul iar el trebuie să își dea seama care lipsește, fie că îl provoci să sară pe cartonașe numindu-le (un fel de sotron verbal) sau le ascunzi prin casă și îi dai indicii în engleză unde s-ar afla fiecare (sau îl provoci să le așeze el conform instrucțiunilor tale), există multe variante care exclud plictiseala, dar asigură suficientă repetiție (de 7-10 ori înainte ca termenii să intre în memoria de lungă durată).

Pentru învățarea timpurilor verbale cu auxiliarele lor, cuvintele cheie (adverbe de timp) care le însoțesc de obicei și valorile (pentru ce anume le folosim, plasarea în timp a acțiunii) putem face hărți mentale, dialoguri ghidate, putem sorta exemple de propoziții în cutii pe care e scris fiecare timp verbal în parte și desigur, putem lucra teste!

Pentru îmbunătățirea fluenței atunci când nu locuiești într-un mediu unde se vorbește engleza cea mai bună este lectura. Cărțile în engleză sunt savuroase și aduc mult vocabular, expresii, replici care vin natural, dar cheia e ca după citirea lor (sau a fiecărui capitol în carte) să încerci să îl rezumi în câteva fraze, oral sau în scris, sau să folosești o serie de întrebări standard la care să răspunzi pentru a relua informația (Where? When? Who? What? How? Why?).

O altă metodă de a îmbunătăți aptitudinile de înțelegere a limbii engleze este ascultarea audiobook-urilor, urmată, la fel, de reluarea informației în scris sau oral (poate cu părinții, soțul/soția sau un prieten).

Poți citi pe blogul nostru despre metodele moderne de predare din școlile de engleză FollowMe, dar și despre alte metode și tehnici de a învăța singur limba engleză.

În loc de concluzie, o să facem o mărturisire. Am introdus voit în titlu un cuvânt – cârlig (hook) care atrage atenția în secolul nostru, secolul vitezei: tehnici rapide de memorare. Știm că asta îți dorești și la asta te așteptai – dar învățarea nu e ceva rapid. Memorarea de calitate se produce prin înțelegere, fixare, consolidare. Dacă vrei pentru tine sau copilul tău cunoștințe care să rămână, planifică bine și realist învățarea (să învețe în clasa întâi pianul, a doua engleza, a treia pictura și a patra programare nu e realist). Implică-te în procesul de învățare și în afara clasei, orice tip de clasă ar fi, dă cele 7-10 oportunități de repetiție, apoi întărește sinapsele folosind cât mai des ceea ce a(i) învățat. Fingers crossed!

Sursa foto: Freepik