Dezvoltarea cognitivă a copilului. Cum ajută cursurile de engleză

Fiecare copil sănătos e pre-programat să se dezvolte: atât fizic, cât și cognitiv. Noi, ca părinți, educatori și profesori, putem să nu îi sabotăm :), să le lăsăm spațiul necesar pentru a o face și să urmărim / susținem acest proces prin activități și cursuri potrivite categoriei de vârstă și implicit intereselor copilului, după cum vei vedea mai jos. 

Ce înseamnă dezvoltare cognitivă

Prin cogniție se subînțeleg procesele generale de percepție, atenție, memorie, memorie activă, recunoaștere a pattern-urilor (modele care se repetă), funcții executive, formarea de concepte și raționament, inteligență și succes academic (Samuel et al., 2017). Dezvoltarea acestor procese, fiecare la vremea lui, este foarte importantă – mai jos găsești informații despre ce ar trebui să te aștepți în funcție de fiecare categorie de vârstă. Dar mai întâi, vom enumera niște factori universal valabili care au un rol crucial într-o dezvoltare normală a copiilor:

  • Somnul suficient și de calitate
  • Nutriția. Iodul, fierul, acidul folic, zincul, vitamina B12, acizii Omega 3 sunt esențiali pentru a funcționare optimă a creierului. Copiii trebuie să mănânce grăsimi sănătoase, minerale și vitamine și dulciuri de calitate. Copiii sănătoși nu ar trebui să țină diete care restrâng diversitatea alimentară (excluzând anumite grupe alimentare).
  • Activitatea fizică și timpul petrecut afară (minimum 2 ore pe zi). În exterior, creierul beneficiază de alt tip de stimuli decât în interior. În plus, tot el are nevoie de pauză între activitățile de învățare pentru a procesa informațiile dobândite.

Dezvoltarea normală a copilului, pe vârste

Descrierea dezvoltării cognitive a copiilor va fi bazată pe teoria lui Jean Piaget, faimos psiholog elvețian al secolului XX, considerat încă a fi cea mai influent personaj în descrierea minții, dezvoltării și modului de a învăța al copiilor. Astfel, el identifică 4 stadii de evoluție cognitivă, pe parcurul cărora copiii gândesc, își reprezintă mental lumea și o înțeleg:

Stadiul senzorial-motor (de la 0 la 2 ani)

În această etapă, copiii învață și sunt preocupați de descoperirea lumii prin intermediul experimentării directe, prin simțuri și prin observarea efectelor acțiunilor lor. De exemplu, un bebeluș care apucă obiecte și le lasă să cadă de la o oarecare înălțime, în mod repetat.

În această etapă, bebelușii trebuie să descopere și să învețe despre permanența obiectelor – faptul că un obiect (și desigur, și o persoană) continuă să existe, chiar dacă nu e în câmpul lor vizual. Ei nu știu acest lucru a priori – de aceea și trec prin episoade de anxietate de separare, deoarece încă nu au capacitatea de a înțelege că persoanele dragi se întorc. Tot în această etapă, micuții încep să își facă reprezentări mentale simple. Învățarea trebuie să se bazeze pe văz, pipăit, gustat, ascultat, mirosit și pe acțiunile pe care le întreprinde copilul. De exemplu, acțiunea părintelui de a prevedea o căzătură atenționându-l pe bebeluș că urmează o treaptă nu va avea niciun efect până când micuțul nu înțelege ce este o treaptă și că apariția unui plan mai înalt poate constitui un obstacol și va înțelege acest lucru doar experimentând (sub supraveghere) cum reacționează propriul corp și altele în raport cu scările. Legat de educarea limbajului, e perioada în care asimilează multe cuvinte, dacă au suport vizual direct. Dacă vrei să introduci și noțiuni legate de o limbă străină, nu îi spune mașină se zice car, ci folosește alternativ cuvintele Mașină și Car atunci când efectiv copilul are în față obiectul sau măcar o poză.

Stadiul Preoperațional (2-7 ani)

Etapa dintre 2 și 7 ani, practic etapa vârstei preșcolare, este marcată de dezvoltarea gândirii simbolice și dezvoltarea limbajului.Copiii pot reprezenta obiecte și idei folosind cuvinte, desene și simboluri. Acest lucru le permite să organizeze și să se bucure de jocurile de rol: de-a mama și de-a tata, de-a doctorul, polițistul, pompierii, etc. (lucru care poate fi folosit și în dezvoltarea vorbirii și îmbogățirea cunoștințelor).

Gândirea lor este încă dominată de egocentrism – le e greu să se gândească la perspectiva și sentimentele altor oameni și de animism (conferă însușiri umane obiectelor, animalelor sau plantelor). De asemenea, încă nu este bine dezvoltată logica și gândirea abstractă, copiii fiind mai receptivi la acele aspecte ale persoanelor / situațiilor care sunt evidente.

Stadiul concret-operațional (7-11 ani)

Gândirea logică se îmbunătățește în această etapă și apar abilitățile de rezolvare a problemelor, mai ales în legătură cu experiențe concrete și tangibile (deși noi, foarte adesea, le cerem să rezolve la școală probleme foarte abstracte, în absența experimentelor sau demonstrațiilor cu obiecte concrete). Copiii pot înțelege începând de acum concepte cum ar fi conservarea (de exemplu, faptul că același volum de apă poate lua diferite forme, în diferite recipiente) sau reversibilitatea (faptul că o acțiune poate fi anulată, că efectul e reversibil).

Stadiul formal operațional (de la 11 ani până la maturitate)

Pe parcursul acestei etape, adolescentul își dezvoltă capacitățile de gândire abstractă și ipotetică. Poate rezolva probleme complexe, gândi critic și raționa în legătură cu concepte și acțiuni care nu sunt legate de evenimente concrete. Pot deduce și imagina diferite scenarii și rezultate ale diferitelor acțiuni, pot trage concluzii și lua decizii. Acum e momentul propice pentru a clădi „castele de gândire”!

Cum ajută cursurile de limba engleză în dezvoltarea cognitivă a unui copil

Copiii vin cu un fel de software preinstalat care îi împinge să se dezvolte și să observe, să învețe mereu lucruri noi fiind atenți la mediul înconjurător și încercând, exersând, prin joacă, diverse lucruri. Însă există o suită de activități care le pot ușura drumul. Activitățile extracurriculare au exact această menire!

Abilitățile lingvistice fiind printre primele care se dezvoltă, în diferite grade, în toate aceste etape (mult mai repede decât gândirea logico-matematică), cursurile de limba engleză nu fac altceva decât să dea un boost dezvoltării cognitive a unui copil. Cum se întâmplă asta?

  • La engleză, la cursurile pentru preșcolari, se folosește mult material vizual, audio și obiecte 3D (jucării). Stimulăm astfel simțurile într-un mod diferit față de stimularea obișnuită în română, făcând noi asociații ale obiectului cu cuvântul și folosind alte arii din creier
  • Tot la preșcolari, organizăm joc de rol și micro-secenete (jucăm poveștile din manual, punându-ne în pielea personajelor, după ce am ascultat repetat și privit ilustrațiile. Acest lucru îi ajută pe cei mici să exerseze dicția, mimica și gestica, în plus introduc conceptul de a te pune în pielea altcuiva).
  • Copiii sunt puși în situația de a socializa, de a forma și alt grup în afara celui de la grădiniță. Cunosc noi oameni, se pliază pe noi reguli sau tipuri de comportament, iau contact cu noi reacții.

 

  • La cursurile pentru școlari I-IV, introducem abstractizarea: prezentând mai multe exemple bine alese de propoziții în care e utilizată o structură gramaticală, de exemplu, îi stimulăm pe cei mici să încerce să extragă singuri regula de folosire. 
  • Tot aici, lucrăm cu termeni opuși, clasificări, diagrame Venn (pentru a găsi similarități, diferențe și puncte comune), grafice și sondaje, pentru a îi ajuta să învețe să organizeze informația.
  • Copiii sunt stimulați de asemenea prin rebusuri, wordsearch, litere sau cuvinte amestecate ce trebuie ordonate
  • Realizăm periodic proiecte – de grupă sau individual – în care integrăm cunoștințele de engleză, cele de cultură generală și abilitățile artistic – creative.

 

  • Cursurile pentru gimnaziu integrează dezbateri (în cadrul cărora discutăm, cu subiecte pro și contra și trăgând concluziile potrivite, o temă), atât în timpul anului școlar cât și la Școala de Vară
  • Aceluiași scop, dezvoltarea gândirii critice, îi servesc eseurile de opinie și celelalte tipuri de texte formale sau semiformale care necesită argumentare: scrisoare de motivație, plângere, review șamd
  • Lucrăm la abilitățile de rezolvare a problemelor prin lecții speciale cum ar fi: oferirea de sfaturi în diferite situații, ghicitorile și problemele de logică, jocuri polițiste cu indicii de tip Whodunnit.

Alte activități pentru dezvoltarea cognitivă

Cum îți mai poți susține copilul să se dezvolte cognitiv cât se poate de bine? 

 Preșcolari

Ce mai poți face acasă pentru o bună dezvoltare cognitivă a copilului tău:

    • Lectură, discutând pe alocuri pe baza textului, cerându-i în momente cheie ale poveștii să formuleze o predicție cu privire la ce anume crede el că se va întâmpla ulterior
    • Învățarea de poezii, pentru antrenarea memoriei
    • Ghicitori
    • Construcția, aranjarea pieselor de orice fel sau desenul după un model
    • Discuțiile cu privire la cauză și efect, observând și fenomenele din jur. Întrebarea permanentă: ce crezi că se va întâmpla?
    • Dezvoltarea lateralității prin exerciții fizice și dansuri, jocuri tip cald / rece 
    • Joc cu marionete, teatru de păpuși
    • Rezolvarea de labirinturi, identificat diferențe între imagini, găsit elementul care nu se potrivește dintr-o serie
    • Găsești și alte idei în articolele noastre cu activități pentru copii de 4, 5 sau 6-7 ani

Școlari

Copiii de școală primară sunt capabili să facă multe – dar au nevoie să fie supravegheați și sprijiniți în activitatea lor. Iată câteva idei pentru dezvoltarea lor cognitivă:

  • Lectura în română și engleză
  • Rezolvare de rebusuri, wordsearch, sudoku
  • Povestirea și apoi rezumarea unei povestiri, cărți sau film, explicarea unui joc. 
  • Sporturile de echipă ce necesită, pe lângă coordonare și pricepere, elaborarea de strategii, anticiparea și plănuirea mișcărilor în funcție de mai multe variabile
  • Jocurile minții: șah, board games
  • Planificarea și implicarea în rezolvarea diferitelor cerințe ale gospodăriei: elaborarea necesarului săptămânal (verificarea stocurilor de consumabile ca ulei, zahăr, hârtie, șervețele, apă, detergent și pastă de dinți), întocmirea de liste, plănuirea împreună și managementul timpului familiei pentru o parte din weekend
  • Administrarea unui buget propriu
  • Elaborarea unui traseu (de exemplu pentru o zi liberă prin oraș, sau al unei zile de vacanță)
  • Gătitul unei rețete (de la A la Z, de la procurarea ingredientelor la produsul final).

Adolescenți

  • Lectura de cărți și texte de stiluri diferite, conform vârstei 
  • Rezumarea 
  • Conspectarea informației. Capacitatea de a explica și rezuma e insuficient exersată (și lipsește chiar și multor adulți), ceea ce îi împiedică să formuleze, ulterior, corect probleme și respectiv să găsească rezolvarea lor, pierzându-se în detalii. Incapacitatea de a selecta informația relevantă face, de asemenea, ca o persoană să fie vulnerabilă în fața erorilor voite de logică (din reclame, știri false, campanii, scandaluri mediatice), pentru că nu au deprinderea de a urmări îndeaproape firul logic, filtrând informațiile irelevante.
  • Planificarea unor evenimente: zi de naștere, vacanță, weekend, excursie, luând în calcul toate aspectele, de la bagaj la cheltuieli, provizii, cronologie, estimarea timpului șamd
  • Voluntariatul, care le dezvoltă reziliența, le dă sentimentul apartenenței și le dă șansa de a învăța ceva nou. Insuficient dezvoltat la noi, însă prezent în mod tradițional în alte țări este ca adolescenții de 16-18 ani să se implice, remunerat sau nu, în educația copiilor mai mici, ca tutori pentru diverse materii, instructori de înot sau alte sporturi sau învățători la școlile de vară. Responsabilitatea unui astfel de post, combinat cu entuziasmul vârstei și cu fascinația celor mici pentru adolescenți nu are cum să aducă decât beneficii pentru toți.

Dezvoltarea cognitivă a copilului trebuie astfel susținută prin asigurarea unui mediu propice din care creierul lui să ia tot ce îi trebuie, stimuli de calitate bună: jucării și jocuri cu adevărat educative, discuții cu miez, oameni de calitate, care îi vorbesc și se poartă distins.

Sursa foto: Freepik

Sursa video: FollowMe