De ce nu ne asculta copiii

E foarte frustrant atunci cand copiii nu asculta ce avem de zis: ca si parinti, ca si bunici si poate ca si educatori. Dupa ce am repetat de N ori, ajungem la capatul puterilor si suntem dispusi sa facem orice ca sa faca ce le spunem. Un prim pas ar fi sa incercam sa fim mai buni, mai calmi si mai maleabili. Iata o serie de probleme care pot fi rezolvate prin comunicare eficienta:

Lipsa de conexiune

Cat de conectat sunteti de copilul dumneavoastra? Aveti suficient timp sa petreceti impreuna? Cat de des apucati sa il mai imbratisati? Daca v-a luat ceva timp sa raspundeti la aceste intrebari, inseamna ca mai aveti ceva de lucrat la relatia cu copilul dumneavoastra. Nu va vor asculta daca timpul pe care il petreceti discutand este la telefon sau prin skype. Trebuie sa existe o conexiune permanenta si plina de suflet. Daca copilul nu simte atasament fata de persoana care il pune sa faca lucrul X sau Y, nu le va face. Un copil nu va raspunde pozitiv cand se simte amenintat sau cand nu e atasat in niciun fel de persoana care ii da un asa-zis ordin.

Ce e de facut in acest caz? Vreti ceva de la ei – e de inteles – sunteti parintele lor. Dar trebuie sa demonstrati ca le oferiti mai mult decat numele de familie. Luati-i in brate, jucati-va cu ei, spuneti-le ceva frumos. Daca simtiti ca e dragoste si intrelegere intre dumneavoastra si copil, atunci nu ar fi nicio problema in a face ce il rugati.

Inganarea

Tindem sa ne inganam copiii atunci cand nu ne asculta. Daca aceasta inganare este insotita si de celebrul „Si eu cand ti-am zis, tu nu ai facut…”, aveti reteta unui dezastru! Cand ii inganam, suntem ca acea moara stricata de care ei nu vor sa mai asculte. Repetitia nu intareste mesajul, ci face ca acesta sa isi piarda din putere. In plus, daca aveti si un ton specific si inganati, fiti siguri ca le-ati pierdut atentia cu totul.

Ce e de facut in acest caz? Daca copilul nu intelege mesajul, nu trebuie sa il repetati, ci trebuie sa il reformulati astfel incat cel mic sa inteleaga.

Tipatul

E o vorba care spune ca nu trebuie sa ridici tonul, ci sa iti imbunatatesti argumentul. Daca un mesaj trebuie transmis prin tipete, nu mai are rost sa fie comunicat. Daca simtiti nevoia sa ridicati tonul, ceva nu e de bine. Desi unii copii raspund cand se tipa la ei, majoritatea fac asta de frica persoanei care tipa.

Ce e de facut in acest caz? Daca simtiti nevoia sa tipati, luati-va cateva minute de ralaxare inainte de a spune ce vreti sa spuneti. Incercati sa le vorbiti pe un ton care v-ar fi placut si dumneavoastra cand erati mici.