Într-o zi obișnuită în care avem la dispoziție atâtea modalități diferite de petrecere a timpului liber, ar trebui să ne oprim puțin să ne amintim de ce este important să citim. Și mai departe decât atât, dacă ne ajută cu ceva să citim în limba engleză și cum putem să ajungem să facem asta.
Se întâmplă ca felul în care avem noi rânduită viața în acești ani să lase cumva cititul la marginea existenței – e ceva despre care știm vag și teoretic că e bine să îl facem, dar cumva nu ne găsim timp. Cât despre copii, mulți părinți spun același lucru: că e aproape imposibil să îi facă să citească în acest secol.
Întrebarea este dacă într-adevăr timpul e cel care ne lipsește. Mai degrabă, răbdarea. Da, ocupăm timpul cu o mulțime de alte activități și curse nebune prin oraș, dar dacă te gândești bine, toate aceste activități au ceva în comun: sunt de foarte scurtă durată. Cumpărături rapide, Facebook la baie, Tik Tok, știri la TV, telefoane de 2 minute, mese rapide, melodii de 100 de secunde. Așa ne antrenăm creierul să accepte și să aștepte doar lucruri care îi solicită foarte scurt concentrarea, urmând ca el să înceapă ulterior să mormăie și să bombănească când îi dăm de lucru câteva zeci de minute fără a schimba activitatea.
În cazul copiilor, aceeași problemă. Scurte cântecele, filmulețe, activități cât e ziua de lungă. Secretul în cazul lor nu e să îi facem să citească (cititul adevărat nu se practică decât de plăcere), ci… să îi lăsăm să se (și plictisească). Să aibă nevoie de acel tip de stimulare de calitate superioară pe care îl oferă lectura. Șii spațiu și timp să rumege ideile și informațiile de acolo.
Dar până la urmă, de ce e important să citim? Păi, ar fi (cel puțin) două explicații diferite.
Prima este explicația romantică: cititul ca înfrumusețare, îmbogățire a vieții reale sau refugiu temporar din ea. Nu aș crede să existe vreo persoană care să nu aibă, măcar în anumite perioade, nevoie de aceste servicii :). Galerii de prinți, prințese, impostori, războinici, nefericiți, preafericiți, oameni de știință, originali, inovatori sau oameni cât se poate de banali împărtășindu-ți viața lor. În povești fascinante de curaj, fatalitate, heart-breaking sau care pur și simplu te pun pe gânduri – povești care înglobează, așa cum învățau părinții noștri, teme mari și nemuritoare ale umanității cum ar fi l’amour, la mort, la terre, la guerre (dragostea, moartea, pământul, războiul).
Povești care te inspiră, din care înveți, prin intermediul cărora trăiești sute de vieți în afară de a ta. Devii vecin cu popoare îndepărtate din China, Mongolia sau America Latină. Participi la războaie de independență sau de cucerire. Te îndrăgostești și te desparți de zeci de ori. Cumva, să citești literatură are un punct comun cu credința însăși: îți oferă speranță, posibilitatea de rezolvări fericite a oricăror situații și modele de eroi care te ajută să îți trăiești cu mai multă demnitate și curaj viața.
Cititul pur și simplu face minuni pentru creier. Adică îl pune la treabă într-un mod așa de activ – și așa de plăcut – care străbate cam toți lobii și mulți dintre centrii nervoși, încât e… ca și cum ar merge zilnic câte o oră la sală! Până la urmă, dacă silueta, funcțiile mușchilor, rezistența oaselor ne luptăm să le menținem, suntem datori să facem ceva și pentru cel mai important organ al corpului, nu?
Cititul implică toate funcțiile cognitive ale oamenilor, verbale și non verbale, cum ar fi atenția, planificarea, gândirea abstractă, predicția, inhibiția, rezolvarea de probleme, memoria de scurtă și de lungă durată, folosirea cunoștințelor gramaticale (decodarea literelor și fonemelor, înțelegerea sensului frazei alcătuită din mai multe cuvinte). Și centri nervoși din creier: vestitele arii Broca și Wernicke, responsabile de limbaj în general, porțiunea numită gyrus anterior cingulat, cortexul prefrontal, gyrusul fusiform, cerebelul, emisfera dreaptă și elemente din sistemul limbic. Uite aici un articol de la Harvard cu ceva explicații medicale, pe scurt.
Dar pe lângă faptul că toate aceste zone din creier fac abdomene și ridică greutăți în timpul cititului, cercetătorii spun că de și mai mare importanță sunt multiplele circuite care fac legătura dintre aceste zone, care formează ca un fel de rețea de autostrăzi de mare viteză din interiorul creierului. Și care, dacă le întreții bine asfaltate (prin cititul frecvent), te ajută să ai o viteză mare de gândire și de reacție și un creier funcțional și sănătos mai mult timp.
Pe mine, una, recunosc că toate informațiile acestea mă fac să sar uneori peste mersul la sală și să aleg o oră-două de citit în loc. De fapt, mai degrabă adesea.
De ce e important să citim în engleză, pe lângă faptul că ne place să facem asta? Ei bine, dacă citești într-o limbă străină, îți muți practic creierul de la o oră normală de fitness-de-creiere la un program intensiv, tip cardio – de exemplu Zumba-de-creiere. Va funcționa și mai rapid, și mai intens, deoarece trebuie să utilizeze și zonele și mecanismele responsabile de limbile străine (centri pentru înțelegerea cuvintelor, a sintaxei în a doua limbă, apoi să facă legătura dintre acestea și ariile Broca și Wernicke).
Cititul în engleză are certe și dovedite rezultate concrete: îmbunătățește rapid și spectaculos vocabularul (prin aceea că întâlnești de multe ori în timp scurt aceleași cuvinte, ceea ce te ajută să le înțelegi, dar și să le fixezi mai bine) și fluența. O să vezi că citind, începi să reții replici întregi, expresii care ți se par deosebite, formulări frumoase. Ai aici și niște recomandări de cărți, pentru inspirație.
În plus, ca profesor de engleză, apreciez că cititul în această limbă ușurează cu cel puțin două treimi munca pe care o facem în clasă în ceea ce privește un important capitol gramatical: concordanța timpurilor. Niciun munte de explicații nu poate rivaliza cu felul în care observăm că se mărește nivelul de înțelegere al axei timpurilor în cazul copiilor care au citit cel puțin un roman în engleză.
Doar că pentru a citi în engleză e necesar să ai o bază de cunoștințe. Adică nu te poți apuca pur și simplu, începător sau nivel elementar fiind, de o carte de 300 de pagini. Nu vei înțelege sau dacă vei înțelege foarte puțin, te vei descuraja foarte repede.
E necesar să ai nivel A2 spre B1 (mai degrabă) ca să te poți bucura de texte mai lungi, originale. Ca să ajungi aici, poți participa la cursuri de limba engleză – pentru copii sau pentru adulți – unde vei pune bazele de vocabular și gramatică și unde vei lucra să îți dezvolți aptitudinile necesare pentru înțelegerea textelor. Vei învăța cum să abordezi cuvintele noi fără să te sperii și fără să alergi, de fiecare dată, la dicționar.
Cursurile se desfășoară de două ori pe săptămână și au avantajul că te ajută și pe partea de comunicare – fiind organizate în grupe mici de studiu, de maximum 9 cursanți, integrează și numeroase jocuri de rol și exerciții în perechi sau echipe. Plus destul de mult amuzament alături de colegi.
Pe lângă cursuri, mai poți încerca aplicații de învățat engleza, asta dacă ești născut cu telefonul în mână. Sau vizionarea de filme și seriale fără subtitrare, care te ajută de asemenea să îți îmbunătățești vocabularul.
Dacă te-am convins de ce e important să citim și vrei să continui să îți cultivi hobby-ul pentru lectură, în ciuda ritmului alert al vieții, sau să încerci măcar să vezi ce satisfacții îți aduce această activitate, reține că cititul necesită răbdare, timp și spațiu. Dar beneficiile pe care le aduce merită fiecare secundă investită!
Sursa foto: Pexels