Deşi ai un nivel de engleză bun, eventual şi ceva diplome în acest sens, te sperie puţin probabilitatea de a fi nevoit să susţii o conversaţie în engleză? Nu eşti singurul. Iată mai jos nişte trucuri pentru a putea contracara emoţiile şi a deveni fluent în vorbire.
În primul rând, să încerci permanent să îţi actualizezi nivelul de engleză citind, vizionând filme fără subtitrare, participând la cursuri. Şi să le aştepţi cu plăcere şi cu interes :). Ca să poţi realiza acest lucru, gândeşte-te că maaarea majoritate a vorbitorilor de engleză au fost crescuţi şi educaţi să se concentreze pe esenţial, adică pe idei şi mesaj, şi nu pe greşeli, aşa cum tindem noi să o facem. În general, nimănui nu îi pasă câte greşeli de limbă ai şi dacă ai, atâta timp cât el află informaţii utile, valoroase, pe care să le poată înţelege cu uşurinţă.
Oricât ar părea de bizar, succesul tău în conversaţiile cu ceilalţi depinde şi de ei. De fapt, asta înseamnă dialog: două părţi cu contribuţii egale. Iată capcanele în care cad adesea oamenii uşor nesiguri pe nivelul lor de engleză:
Aşa că da, pentru ca o conversaţie să „curgă” trebuie să fii atent la interlocutor, să spui lucruri care îl interesează, să iei în calcul şi spusele şi părerea lui. În orice limbă.
… chiar dacă asta înseamnă, pentru o vreme, să formulezi fraze mai scurte şi mai simple. Avantajul e că sunt mai uşor de pronunţat şi vei fi mai convingător şi mai natural când le rosteşti.
E lăudabil să vrei să vorbeşti elevat şi complex, însă de regulă cei care vor să impresioneze construiesc mental structuri complexe, cu cuvinte sofisticate, în română, încercând să traducă apoi în engleză. Doar că asta nu e chiar o treabă uşoară. Practic încearcă să facă traducere simultană.
Însă traducerea simultană e o aptitudine pentru care specialiştii se pregătesc ani în şir, deşi cunosc la perfecţie limba engleză (şi oricum, numărul de traducători cu adevărat talentaţi este restrâns). Să te gândeşti la replica în sine, adică să concepi o idee, să o formulezi „frumos” în română, apoi să o transformi în engleză cu grijă la vocabular, la concordanţa timpurilor, la prepoziţiile folosite, toate în acelaşi timp, suprasolicită capacitatea de a procesa a creierului.
Şi ce se întâmplă? Poţi rămâne blocat în mijlocul frazei, cel mai adesea pentru că nu îţi aminteşti destul de repede un cuvânt. Alternativa mai sănătoasă în timpul conversaţiilor este să formulezi ideile, aşa cum poţi la nivelul la care te afli, direct în limba engleză. Iar dacă nu ştii un termen, să încerci să îl explici. Tot în engleză desigur.
Nu mă refer la paragrafe întregi. Ci la replici scurte care ţi se par pline de miez, de atitudine, amuzante sau care exprimă furie, bucurie, orice te impresionează. Adică nu fă eforturi să înveţi vocabular doar sub formă de liste, de cuvinte disparate, pentru că asta nu te va ajuta să fii fluent.
Experţii în ELT (English Language Teaching) şi în învăţare în general susţin că o limbă străină e de preferat să fie asimilată „in chunks”, în „calupuri” adică, similar felului în care învaţă bebeluşii limba maternă. De pildă, unui copil i se repetă să pună trenuleţul la locul lui şi el va repeta după un timp „a locu lui”, fără a diferenţia între prepoziţia la, substantivul locul şi adjectivul lui. Însă, chiar dacă nu e conştient că spune trei cuvinte separate, va folosi expresia adecvat şi cunoscându-i sensul.
Exemple de expresii uzuale pe care le reţinem de obicei din filme „in chunks”, fără a diferenţia sensul fiecărui cuvânt în parte, sunt colocaţiile: „take a shower” sau „take a walk”, „crystal clear”, „sick and tired”, „safe and sound”, „pretty well”, „watch out”, „quite a sight”, „dead ahead”, „I’m afraid not”, „saved by the bell” etc.
Aici mă gândesc la ceva care să adauge sare şi piper, să „condimenteze” conversaţiile tale. Oamenii care folosesc în limbajul lor proverbe englezeşti şi expresii idiomatice sunt mai aproape de a fi cotaţi ca vorbitori excelenţi, în ciuda eventualelor greşeli gramaticale. Iată câteva exemple folositoare:
Tehnicile de interacțiune pe care le poți folosi în conversații pot fi:
Nu în ultimul rând, foloseşte mimica şi gesturile pentru a participa la discuţie. Mai ales pentru a transmite că îl urmăreşti pe celălalt, eşti atent şi înţelegi ce spune. Poate părea ciudat, dar tu te vei simţi în largul tău într-o conversaţie dacă şi celălalt se simte în largul lui. Dacă la nivel de atitudine şi semnale nonverbale interlocutorul va simţi că eşti deschis și disponibil, te va face să te simţi la fel şi pe tine. Iar comunicarea va fi uşoară şi fluentă, chiar dacă la nivel ideatic nu vă puneţi de acord.