Importanța cunoașterii unei limbi străine în copilărie

Doua fetite, roscata si blonda, se joaca si se imbratiseaza intr-un parc — Cunoașterea unei limbi străine din prima copilărie nu e unica lor șansă de a învăța. Însă oferă atâtea avantaje, încât e păcat să nu te informezi asupra subiectului pentru a lua decizia potrivită

Discuția despre importanța cunoașterii unei limbi străine în copilărie împarte părinții în două tabere. Primii ar dori să înceapă cât mai repede studiul cu cei mici: așa au apărut chiar și programe de învățare pentru bebeluși. Cea de-a doua tabără mizează pe o vârstă mai înaintată a copiilor, pentru a fi capabili să scrie și să citească înainte de a cunoaște o limbă străină. E drept, cel puțin momentan, cea de-a doua tabără pare să piardă teren.

Cuprins:

De ce este importantă cunoașterea unei limbi străine în copilărie

Pentru a lua o decizie informată, ar trebui să vedem ce spun specialiștii. Pe baza unor studii, desigur. Aici găsești citate și multe studii legate de evoluția copiilor care au un creier bilingv. Majoritatea arată lipsa dezavantajelor de orice fel atunci când copiii învață de foarte mici, chiar de bebeluși, o limbă străină.

Unii părinți și chiar unii pediatri din zilele noastre invocă posibilitatea creării confuziei în rândul bebelușilor sau preșcolarilor expuși la mai multe limbi. Adică se tem ca aceștia să nu înceapă să încurce cuvintele ce aparțin diferitelor dialecte în aceeași frază. Studiile spun însă că acest lucru nu se va întâmpla sau se va întâmpla doar ocazional și că, începând cu vârsta de câteva luni, bebelușii pot discerne chiar și doar din mișcările feței vorbitorului ce limbă vorbește acesta (asociază mișcările gurii cu limba mamei sau cu limba tatălui).

Odată risipită grija legată de încurcatul limbii materne cu cea străină, hai să vedem care ar fi avantajele învățării celei din urmă la copiii mici:

Dezvoltă creativitatea

Creativitatea e strâns legată de inteligență și nu înseamnă numai să desenezi frumos sau să faci proiecte de îndemânare deosebite. Deși se leagă și de acestea. Creativitatea înseamnă să poți rezolva ceva, o problemă din orice sferă a vieții, școlară sau personală, într-un mod neconvențional sau fără să ți se dea anterior instrumentele necesare rezolvării ei. De exemplu, să rezolvi la matematică o problemă fără să ți se fi predat anterior metoda corespunzătoare (da, normal că și matematica poate fi creativă!). Sau, la nivelul unui copil de câțiva anișori, să reușească să-și încheie pantofii, deși ai rupt șireturile. Găsind altă metodă, fie ea scotch, o sfoară, sau lipici.

Creativitatea implică thinking outside the box pentru a reuși să ieși dintr-un impas folosind resursele (intelectuale și fizice) pe care le ai la îndemână, chiar dacă nu sunt mereu cele mai potrivite. Este varianta românească a zicalei „fă rai din ce ai”.

set de creioane negre in varful carora e desenat cate un patrat avand in mijloc un creion rosu dispus invers, in fata caruia e desenata o inimioara

Învățarea unei limbi străine încă din copilărie îi face pe copii să devină mai creativi, adică să își pună mintea la contribuție pentru a rezolva problemele cu care se confruntă combinând toate mijloacele pe care au la dispoziție

Învățarea limbilor străine de mici îi educă pe copii să nu se sperie atunci când nu dispun de mijloacele potrivite pentru a exprima ceva. Dacă se întâmplă să nu știi un cuvânt în engleză, va trebui să parafrazezi, să îl explici sau să îl mimezi. Să găsești un mijloc alternativ de a face interlocutorul să înțeleagă ce dorești sau la ce te referi.

Această abilitate, exersată mult în procesul de învățare a limbilor străine e transferată apoi către alte domenii (asta dacă nu cumva dai peste un profesor slab, care de fiecare dată îi lasă pe copii să își întrerupă discursul și traduce pe loc orice cuvânt necunoscut, privându-i de formarea competențelor ce conduc spre autonomie).

Copilul realizează că poate încerca măcar să rezolve ceva, chiar dacă nu știe exact cum. Că poate combina diferite materiale, substanțe, culori, sunete, obținând efecte noi și produse noi. Și că lucrurile pot fi folosite cu succes și în alte scopuri decât suntem învățați să le folosim.

Crește capacitatea de concentrare

Cum asta? Păi, e simplu: copiii care au învățat, pe lângă limba maternă, elemente din alte limbi străine sunt capabili să comute rapid între ele, fără a își pierde firul ideilor. Practic, sunt pregătiți pentru acel multitasking atât de lăudat și promovat în zilele noastre. Creierul lor a învățat cum să facă rapid legătura între centri nervoși sau emisfere diferite. Fără ocolișuri care să îngreuneze procesul de gândire.

Mai mult, ei sunt obișnuiți deja să se lupte un pic să înțeleagă ceva ce le sună necunoscut și nu sunt tentați să renunțe la a gândi și la a cere explicații la prima nelămurire. De aceea voi repeta ideea de mai sus. E important să îi lăsăm să încerce singuri să înțeleagă și să se exprime și să NU le traducem sau explicăm totul din prima. Alege cursuri unde copiii sunt încurajați să gândească și să se exprime cât mai mult.

Crește nivelul de socializare

Da, tot studiile arată că preșcolarii care au fost expuși de la naștere sau de foarte devreme la o a doua limbă sunt mai receptivi față de nevoile, sentimentele, senzațiile trăite de alți copii. Le înțeleg mai ușor stările și sunt mai atenți, le intuiesc mai repede intențiile. Asta probabil pentru că sunt mai antrenați să ghicească din context chiar și ceea ce nu cunosc deja.

doua fetite stau pe jos desculte pe un drum in padure si vorbesc legand o prietenie

Cunoașterea unei limbi străine înseamnă mai mulți prieteni nu doar pentru că poți comunica mai ușor cu ei, ci se pare că te face și mult mai atent la nevoile, sentimentele și semnalele transmise de ei

Faptul că îi înțeleg mai bine pe ceilalți îi face mai siguri pe ei, mai prietenoși și mai dezinvolți. Vor comunica, poate chiar nonverbal, cu mai mare siguranță și le vor inspira și celorlalți multă încredere.

Crește nivelul de cultură generală

Orice limbă străină vine la pachet cu informații despre cultura țării de proveniență, chiar dacă nu s-a stabilit un scop în sine să fie introduse noțiuni de civilizație. Să luăm de exemplu engleza. Dacă unul dintre părinți vorbește el însuși engleza ca limbă maternă, înseamnă că provine dintr-o țară anglofilă și cu siguranță îi împărtășește celui mic aspecte culturale de acolo.

Dacă engleza e introdusă efectiv ca limbă străină, aproape toate materialele: cărticele, desene animate, cântece și filmulețe, chiar și planșele sau flashcardurile ce se folosesc acasă sau la cursuri conțin aspecte din viața britanică sau americană. Copiii văd adesea faimoasele double deckers sau cabine telefonice londoneze, pe regină, umbrele și cizme ce ilustrează vremea mai degrabă urâtă din regat, familii mâncând porridge la micul dejun, London Eye, Big Ben, uneori bătrâni morocănoși. Atunci când vorbim de limba franceză, nelipsit este turnul Eiffel, își fac apariția cafenele pitorești pline de flori sau mâncăruri sofisticate și deserturi fine. E drept că de multe ori sunt prezentate stereotipii culturale, însă acestea îi ajută pe micuți să asocieze efectiv limba străină cu ceva.

Crește performanța școlară

Micuții care învață limbi străine dezvoltă capacitatea de a se concentra mai ușor. De a rezolva probleme. De a fi atenți la semnale verbale și non verbale transmise de ceilalți. Nu e de mirare că au șanse mai bune de a face față activităților academice. Abilitățile folosite pentru cunoașterea și folosirea unei limbi străine le vor transfera la științe, matematică, română. Probabil că vor fi lăudați pentru că stăpânesc și alte limbi la vârsta lor și asta le va crește încrederea în sine. Îi va motiva să facă eforturi de a învăța în continuare.

Specialiștii nu se pun de acord asupra existenței sau nu a unei perioade critice pentru învățarea limbilor străine. În timp ce unii susțin că dacă ratezi momentul, ca adult nu vei mai reuși niciodată să ajungi la performanțe în cunoașterea altor limbi, alții opinează că poți învăța pe tot parcursul vieții. Noi tindem să înclinăm către tabăra celor ce dau șanse de învățare indiferent de vârstă. Ceea ce e adevărat, totuși, e că cu cât mai aproape de naștere e un copil expus la diverse sunete specifice limbilor străine, cu atât mai fidel și mai frumos le va reproduce. Deci impactul debutului învățării la o vârstă timpurie este mare mai ales asupra pronunției și accentului. Dacă adăugăm la asta și beneficiile enumerate mai sus asupra minții, devine clar că e cel puțin util ca puiul tău să ia contact cu o limbă străină din primii ani de viață.

Sursă foto: Pexels (poza principală), Pixabay